Hans Selye definește stresul ca ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) și constă în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială. Deci, stresul nu este o acțiune a mediului asupra organismului, ci însăși reacția organismului la factori agresori din mediu. Reacția de stres (stresul) este o activitate care începe la nivel biochimic, hormonal și neuro-vegetativ, înainte ca ființa noastră conștientă să fie ”anunțată”.

Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu, când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului, care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă, dacă și numai dacă factorii agresori nu depășesc o anumită intensitate și/sau o anumită durată. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens, perceput subiectiv ulterior de către individ,  între cerințele mediului și posibilitățile de răspuns individuale.

În funcție de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic și biologic.

În funcție de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.

Există două forme speciale de stres (Selye): distress și eustress.

• Distress-ul implică toate tipurile de stres enumerate (stresul obișnuit).
• Eustress-ul este starea de stres specială care este validată prin anumite reacții endocrine specifice. Se diferențiază de distress prin:
  – natura agenților stresori (eustress – stimuli plăcuți ai ambianței, trăirile plăcute ale individului).
  – consecințele acțiunii agenților stresori care de cele mai multe ori sunt plăcute.

A fost elaborata o lista cu cele mai stresante evenimente cauzatoare de stres, 30 la număr. Lista a fost inițiată de doctorii Thomas Holmes si Richard Rahe. Fiecărui eveniment de pe lista i-a fost atribuita o valoare numerica iar numerele lor pot sa fie folosite pentru a compara cantitatea de stress resimțită de diferite evenimente existențiale stresante.

Top 30 evenimente stresante

1. Decesul partenerului 100
2. Divorț 73
3. Separarea de partener 65
4. Executarea unei pedepse la închisoare 63
5. Decesul unui membru apropiat al familiei 63
6. Propria îmbolnăvire sau rănire 53
7. Căsătoria 50
8. Concedierea de la locul de munca 47
9. Reîmpăcarea cu partenerul 45
10. Pensionarea 45
11. Schimbare în starea de sănătate a membrilor familiei 44
12. Sarcina 40
13. Probleme sexuale 39
14. Adăugarea unui nou membru în familie 39
15. Schimbări la locul de munca 39
16. Schimbări financiare 38
17. Moartea unui prieten apropiat 37
18. Schimbarea de cariera 36
19. Schimbare în numărul certurilor cu partenerul/partenera 35
20. Datorii financiare 31
21. Prescrierea unui credit bancar 30
22. Modificarea îndatoririlor de serviciu 29
23. Plecarea copilului de acasă 29
24. Necazuri cu rudele/socrii 29
25. O victorie personala importanta 28
26. Partenerul începe sau încheie un job 26
27. Începerea sau terminarea scolii 26
28. Schimbări în condițiile de locuit 25
29. Schimbări ale obiceiurilor personale 24
30. Necazuri cu șeful la lucru 23